În cadrul recentului nostru test drive de pe Coasta de Azur cu Mercedes-AMG S-Class Cabriolet S 63 4MATIC, am fost curioşi să descoperim în meniul cadranelor de bord o rubrică separată, numită AMG, care, odată accesată, afişa pe cadranele de bord temperatura motorului şi a uleiului din cutia de viteze! Deşi afară erau vreo 15 grade când am

pornit, indicatorul temperaturii motorului ne arăta o pictogramă albastră în ambele regiuni, semn că maşina e încă „rece”. Peste vreo două minute, pictograma temperaturii motorului s-a schimbat în culoarea normală, noi am început mişcarea, însă pictograma temperaturii cutiei de viteze a continuat să fie „rece” pentru încă vreo 10 minute.

În seara aceleiaşi zile, după teste, am apucat să discutăm cu Hannes Lohrmann, inginer de dezvoltare AMG. Discuţia noastră a pornit de la elucidarea rolului acestor indicatoare dar a ajuns într-o arie cu totul interesantă a necesităţii de încălzire a motoarelor moderne după pornire.

Probabil ştiţi cu
toţii că internetul
e umflat de
„sfaturi” moderne,
care spun că
motoarele
contemporane nu
trebuiesc încălzite, nici
măcar când e ger afară, că
„nu ar avea rost” această încălzire,
iar unii mai ecologişti spun că

timpul de încălzire a motorului cu arderea combustibilului înseamnă câteva câteva sute de grame de CO2 în plus. Noi nu am fost niciodată de acord cu lipsa necesităţii încălzirii motoarelor, motiv din care nici nu am publicat vreodată asemenea sfaturi. Ne-a fost, deci, extrem de interesant să auzim părerea unui inginer AMG despre necesitatea sau lipsa necesităţii încălzirii motoarelor moderne pe timp rece!

Un mit fals

„E o percepţie greşită că motoarele moderne nu trebuie încălzite. Şi nu doar motorul trebuie încălzit, ci şi uleiul din cutia de viteze. Noi, ca şi producători, nu putem spune direct asta clienţilor noştri – că dacă nu veţi încălzi motoarele când porniţi la -10 sau -20 grade, le veţi scurta durata de viaţă, pentru că suntem oarecum restricţionaţi

de termenii legali ai garanţiei. Şi chiar dacă un posesor va porni imediat la asemenea temperaturi, motorul lui va rezista în perioada garanţiei, şi poate şi mult timp după, dar ca perspectivă de viaţă şi durată de exploatare – cu siguranţă aceste tratamente îi reduc drastic fiabilitatea în timp. Imaginaţi-vă că atunci când porniţi dimineaţa motorul la -15, toţi pereţii metalici din acel motor au şi ei -10 sau -15 grade, iar peste un

minut acolo se produc mişcări şi temperatura începe a creşte la o diferenţă de 40-50 de grade şi mai mult. Deşi folosim aliaje performante, rezistente la schimbări de temperaturi, e una când această diferenţă de temperatură vine în intervalul a măcar 5-8 minute, şi e cu totul alta când ea intervine într-un minut sau două – pentru că atunci când porniţi imediat, motorul e turat mai tare, şi e forţat să ajungă la acea temperatură mai repede. Şi apoi mai este şi cutia de viteze, care se încălzeşte şi mai greu decât uleiul din motor, şi imaginaţi-vă că ea fiind încă rece, e supusă imediat unui ritm sportiv de condus, cu schimbări rapizi de trepte una după alta. Aceste schimbări sunt executate, desigur, dar gradul de uzură a cutiei e inevitabil mai mare, oricât nu ar încerca să ne convingă alţii că nu e aşa. Vă spun cu sinceritate ca un inginer – puteţi face asta dacă vă pasă doar de ce va face maşina în primii 2-3 sau 5 ani şi după asta gata, dar dacă vreţi să-i asiguraţi o durată de viaţă „mecanică” lungă şi corectă, nu faceţi aşa. Ideal ar fi să pornim maşina pe timp rece şi să o lăsăm câteva minute să funcţioneze la ralanţi, în funcţie de cât de frig este afară sau în garaj – evident că, cu cât e mai frig, cu atât puteţi lungi acest timp până la vreo 10 minute, în timp ce pe un timp mai cald poate fi suficient şi jumătate de minut sau 1-2 minute. Însă aici procesul de încălzire nu se termină. Ideal ar fi să porniţi să vă mişcaţi cu maşina, dar

să-i acordaţi 5-10 minute de condus lejer, cu ridicarea mai lentă a turaţiilor şi astfel veţi încălzi şi uleiul din cutie într-un ritm mai lejer. Abia după o perioadă de mers mai lent, când uleiul din motor şi din cutie s-au încălzit, la fel ca şi componentele metalice de acolo, puteţi exploata maşina tot mai intens şi mai intens, până la gradul în care vă doriţi. Atunci – când toate componentele mecanice sunt la temperatura optimă de funcţionare, puteţi stoarce toată

performanţa din motor fără să-l afectaţi, cu uzură teoretică egală cu zero, savurând ingineria la parametrii adevăraţi! Şi vă repet, nu e valabil doar pentru motoare Mercedes, doar Mercedes-AMG – e valabil pentru toate motoarele – fireşte, cu anumite variaţii inginereşti în funcţie de aliajele folosite la construcţia acelor componente mecanice. Dar să zicem că motoarele moderne nu trebuiesc deloc încălzite pe timp mai rece e un mit complet

fals! Apropo, dacă veţi atrage o atenţie mai detailată în cartea de exploatare a oricărei maşini, chiar şi a unui Mercedes din afara diviziei AMG, veţi găsi de obicei la sfaturile de exploatare corectă această recomandare”.

Perioada de rodaj, un alt mit fals?

Ştiu, îi zisesem eu, noi chiar am citit cărţile de exploatare ale Mercedes-urilor noastre când le-am cumpărat, era nu

ştiu cum o plăcere specială să facem asta. Apropo, îi zic eu, în cartea de exploatare a Mercedes-ului nostru redacţional era menţionată şi perioada de rodaj – o recomandare de a merge în ritm mai lejer în primii 1500 km, fără a frâna intens cu motorul, fără a ridica motorul în turaţii maxime. Pe de altă parte, despre maşinile moderne se spune că nu mai au nevoie nici de rodaj, întrucât procesele moderne de fabricaţie nu mai lasă loc de erodarea

prafului metalic din componente şi din nou, aliajele sunt altele, care nu mai necesită acelaşi tratament?

„Este şi ăsta un mit fals, dar ignorarea rodajului în epoca noastră într-adevăr nu mai are atât o urmare directă în defectarea motorului sau durata lui de viaţă, cât în consum şi performanţele de mai departe. Rodajul modern nu ţine atât de erodarea unui praf metalic din componente, ci de asigurarea ungerii

complete a tuturor etanşărilor din motor în perioada iniţială, a tuturor conductelor, garniturilor, etc. Dacă în prima etapă toate acestea funcţionează în ritm mai lejer, motorul intră într-un regim de exploatare corect şi-şi asigură astfel o funcţionare corectă pe termen lung. Dacă la această etapă este

neglijat, există riscul ca ulterior motorul să consume niţel mai mult, iar ceva mai târziu să înceapă a consuma ulei mai mult decât normal, sau chiar unele componente mecanice se pot defecta cu totul, dar asta se întâmplă foarte rar. Cert este că 1000 de kilometri de exploatare iniţială mai lejeră sunt recomandabili, nu obligatorii, iar dacă

respectaţi acest sfat, puteţi fi sigur de o durată de viaţă mai lungă a motorului, de performanţe corecte şi de consum mai bun, pentru că nu uitaţi că motoarele moderne sunt dirijate şi de o mulţime de procese electronice, care au de asmemenea nevoie să prindă algoritmi corecţi de analiză a datelor primite de la toţi senzorii, de la

modificările acestor date în funcţie de turaţii şi presiune, etc.

Turbinele? Resursele de funcţionare a unui motor?

N-am rezistat să nu întreb inginerul AMG şi despre turbine, dar şi despre resursele de funcţionare a unui motor. „Da, există în industrie o percepţie

generală despre resursele mai mici de funcţionare a motoarelor moderne şi în unele cazuri ea este adevărată pentru că cerinţele faţă de ingineri sunt altele. Dar eu pot să vă spun despre motoarele Mercedes-Benz şi despre motoarele AMG. La noi ele sunt gândite să funcţioneze o viaţă – o viaţă întreagă a maşinii, iar dacă maşina e alături o viaţă de om – o viaţă întreagă a unui om. Dar totul depinde extraordinar de mult de ceea ce v-am spus mai sus – de exploatarea iniţială, de exploatarea ulterioră, de deservirea corectă şi la

timp a motorului. Şi întotdeauna a depins. Dacă veţi deservi corect un motor AMG sau un motor Mercedes-Benz din afara diviziei AMG, acesta va funcţiona fără probleme o viaţă întreagă. Turbinele nu sunt o problemă nici la motoarele pe benzină, cel puţin nu la noi. Noi avem grijă foarte meticuloasă de răcirea lor, de lubrifierea lor, de construcţia iniţială corectă, astfel încât şi atunci când Dvs. opriţi motorul după un condus intens în care turbina a fost mai solicitată, ea continuă să fie lubrifiată şi răcită, într-un cuvânt motorul

are grijă maximă de ea pentru a-i asigura o durată de viaţă cât mai lungă. Dar, desigur, n-ar strica nici să aveţi un regim mai domol de condus în ultimele minute înainte de oprirea maşinii – aşa veţi răci corect şi turbina, şi frânele. Este din nou inginerie şi fizică, poate vă spun un punct de vedere prea ingineresc pe care publicul obişnuit ar putea să nu-l agreeze, dar astea sunt dedesubturile mecanice ale construcţiei unei maşini, chiar şi unei maşini moderne performante!”

Ilie Toma