Moldova şi România vor avea o a 3-a linie electrică aeriană de 400 kV pentru interconectarea sistemelor energetice

Aşa cum spuneam în mai multe articole anterioare, sistemele energetice din Moldova şi România au capacităţi foarte reduse de interconectare, singura linie electrică actuală trecând pe la Isaccea, iar paradoxul face ca acea linie să meargă prin Ucraina, apoi pe teritoriul Moldovei până în regiunea transnistreană, şi abia apoi vine spre Chişinău şi are lor distribuţia spre alte regiuni ale Moldovei. Traseul liniei este unul vulnerabil, deci, iar capacitatea ei de transport e mult prea mică pentru a putea asigura o putere constantă de 800-950 MW în mod sigur, cât ar fi nevoie.

Foto: Conexiunile actuale de înaltă tensiune şi traseele lor

Tocmai de asta, Moldova construieşte acum o linie de 400 kV de la Vulcăneşti spre Chişinău, pentru care au fost importate deja şi două transformatoare de mare putere Siemens, şi care va permite ca energia din România să ajungă direct în sudul Moldovei, iar apoi direct spre punctul de distribuţie de lângă Chişinău, fără a face un traseu ocolitor prin regiunea transnistreană.

Pe lângă asta, o altă linie aeriană de 400 kV e în proces de pregătire a licitaţiilor şi va fi construită între Bălţi şi Suceava. Cu două linii aeriene de 400 kV, deja se poate asigura teoretic o putere stabilită de 800-900 MW, dar pentru siguranţa sistemului şi pentru o mai bună eficienţă de transport, ar fi nevoie de o a treia linie prin centrul ţării.

Această a treia linie de 400 kV va fi construită între Străşeni în Moldova şi Gutinaş în România, iar acum la Chişinău a fost semnat memorandumul de înţelegere cu USAID pentru finanţarea acestei linii.

Noua linie va avea o lungime totală de 190 km, dintre care 70 km vor fi construiţi pe teritoriul Moldovei, iar 120 km — pe teritoriul României. Lucrările de construcţie pentru ea ar trebui să înceapă la finele anului 2025 şi ar urma să fie finalizate în anul 2029.

Bineînţeles, scopul primar ar acestei linii aeriene e securitatea energetică şi urmarea programelor europene de o mai bună interconectare, odată cu integrarea Moldovei în sistemul energetic european comun.

Dar un alt efect al acestei linii va fi posibilitatea integrării mai bune a regenerabilelor atât în România, cât şi în Moldova, întrucât fiecare din cele două ţări poate ajuta la consumarea excesului de energie regenerabilă care se manifestă în orele de producţie de vârf ale acesteia, reducând astfel necesitatea de stocare şi ajutând la evitarea situaţiilor de deconectare a acestora din reţea, cum s-a întâmplat anterior în România când fotovoltaicele livrau prea mult în sistem şi nu existau metode suficiente de a absorbi acea energie de sistem.

Cu noua linie aeriană, alături de celelalte două, Moldova va putea importa aceste excese pentru consumul propriu, generând cerere suplimentară pentru sistemul energetic din România şi piaţa de energie din România, contribuind şi la echilibrarea pieţei. În mod similar, situaţia va fi reciproc valabilă şi pentru regenerabilele din Republica Moldova, care deocamdată au o cotă mult mai mică, dar care până în 2029 ar trebui să-şi crească semnificativ contribuţia. Întotdeauna un sistem energetic mai mare dă mai multe posibilităţi de echilibrare reciprocă a componentelor sale în timp real, mai ales în contextul intermitenţelor de producţie a unor tipuri de energie regenerabilă.