Prima turbină eoliană cu pale din lemn a fost inaugurată în Germania, iar aceste pale ar fi mai ecologice şi mai rezistente la vânturi mari

O echipă de ingineri din Germania, parte din start-up-ul Voodin Blade, a instalat primele pale de lemn pe o turbină eoliană, pale care ar fi mult mai ecologice în producţie şi reciclare şi totodată ar garanta o rezistenţă chiar mai mare la vânturi şi condiţii meteo extreme.

Noile pale de turbine sunt realizate dintr-un material numit în industrie LVL, sau cherestea laminată cu furnir, şi conţine resturi de la prelucrarea primară a lemnului, cărora li adaugă adezivi speciali, care sunt aparent ecologici, iar datorită adezivului, materialul final e chiar mai rezistent decât fibra de sticlă, utilizată în prezent la producţia palelor turbinelor eoliene.

Inginerii de la Voodin Blade spun că palele rezultate sunt complet biodegradabile, iar asta le-ar oferi un avantaj imens la reciclare, faţă de cele cu fibră de sticlă. În acelaşi timp, la producţia acestui material e emis mult mai puţin CO2 decât la producţia fibrei de sticlă, cu circa 78% mai puţin, iar astfel impactul iniţial al unei turbine eoliene cu pale din lemn ar fi mult mai mic.

Aceste pale de lemn vin să rezolve cea mai mare problemă a turbinelor eoliene din primele decenii, şi anume faptul că fibra de sticlă din care erau construite primele turbine erau foarte scump de reciclat şi adeseori se mai alege ca aceste pale să fie îngropate pur şi simplu în pământ. Cei de la Voodin Blade spun că în prezent 78% din turbinele vechi dezinstaltate ajung să aibă palele îngropate. Dar aici e nevoie de două precizări — că turbinele noi au compuşi prevăzuţi din start pentru a fi ulterior decompuşi şi reciclaţi mai uşor, iar statistica e atât de mare din cauza primelor turbine, care nu erau concepute astfel.

Foto: Îngroparea palelor din fibră de sticlă, practicată cu unele turbine care ies din uz

Iar a doua precizare ar fi că deja există soluţii de a recicla şi turbinele vechi, cea mai folosită în prezent fiind ciopârţirea mecanică a acestora şi introducerea materialului rezultat în compoziţia asfaltului, ca într-un exemplu despre care scriam recent din Texas.

Foto: Aşa arată fibra de sticlă a palelor ciopârţite, înainte de a fi adăugată în compoziţia asfaltului sau betonului

Totuşi, inginerii de la Voodin Blade afirmă că lemnul e materialul cel mai uşor de recilcat, cuu mult mai puţină energie şi procesare pentru asta. Germanii mai spun că aceasta e prima turbină din lume cu pale din lemn, palele lor măsurând acum 19,3 metri lungime.

Dar ideea de a folosi lemnul LVL drept materie primă la fabricarea turbinelor eoliene nu e absolut nouă, pentru că acum 4 luni publicam un alt articol despre prima turbină eoliană mare cu turn făcut din lemn, instalată în Suedia, iar acolo piciorul era făcut tot din LVL.

Foto: Turn din lemn al unei turbine eoliene din Suedia

Acel turn avea 105 metri lungime, iar procesul de fabricare era mai complex, întrucât piciorul reprezintă elementul principal de structură a turbinei.

Aici, la pale, inginerii spun că fabricarea e mult mai simplă şi are loc printr-o maşină cu comandă numerică computerizată (CNC), care şlefuieşte practic forma necesară pe baza unui proiect digital. Astfel, nu mai e nevoie de matrice mari, în care ar fi turnate palele, cum se întâmplă la producţia celor pe bază de fibră de sticlă, iar asta mai înseamnă că acelaşi utilaj poate produce pale de dimensiuni variabile, reducând costurile şi fiind mai versatil, având nevoie de un număr minim de angajaţi.

Materialul lemnos e mai scump decât fibra de sticlă, însă per total turbinele cu pale de lemn ar fi cu 20% mai ieftine decât cele cu pale din fibră, datorită randamentului menţionat mai sus. Deci, palele de lemn nu doar că ar fi mai ecologice, dar şi mai ieftine.

Primele pale de acum au fost instalate pe o turbină eoliană deja existentă din Germania, şi au formă identică palelor anterioare din fibră de sticlă, pentru a demonstra că pot oferi un randament de producţie similar în generarea de electricitate. În acest caz există parametri deja adunaţi în timp de aceeaşi turbină până acum, iar de acum încolo datele adunate vor putea fi comparate, iar inginerii estimează că se va constata echivalenţa de randament şi putere în producţia de electricitate.

Şi mai impresionant e faptul că aceeaşi ingineri declară că aceste pale din lemn ar fi compatibile şi cu turbinele eoliene maritime, deci să fie instalate pe mare, într-un mediu mult mai umed, cu vapori de apă salină. Ei spun că după aceste turbine de acum, de 19,3 metri lungime, vor produce altele de test, de 60 metri, apoi de 80 metri, şi le vor instala şi pe turbine maritime, pentru a demonstra că lemnul lor poate rezista şi pe acolo, pe mare.