(VIDEO) Ingineria lui Heart ES-30, primul avion electric din lume care va transporta pasageri pe o rută regulară

Acum două luni, publicam o ştire în care anunţam că fusese lansată vânzarea biletelor pentru primul zbor comercial din lume cu un avion electric, avion numit Heart ES-30 şi creat de compania suedeză Heart Aerospace. Acel prim zbor va avea loc în 2028, dar compania Scandinavian Airlines, cea care-l va opera, a vândut în mod solemn biletele pentru acel prim zbor simbolic, la un preţ de 165 euro, tuturor doritorilor care au reuşit să prindă un bilet. Ei bine, la acel moment fuseseră anunţate puţine detalii tehnice din ingineria avionului electric care va marca acest capitol important pentru omenire. Dar între timp, noi am reuşit să-i contactăm direct pe suedezii de la Heart Aerospace şi să aflăm de la ei detalii inginereşti care nu au mai fost comunicate nicăieri!

Foto: Avionul electric Heart ES-30

Vom începe prin a aminti ceea ce ştiam deja de acum două luni — şi anume că Heart ES-30 va fi un avion regional compact, cu 30 de pasageri capacitate la bord şi bagajele lor, la standardele de greutate ale bagajului ale aviaţiei. Ştiam că acesta are 4 elice, propulsate de 4 electromotoare, dar nu ştiam puterea lor. Ştiam că există baterii poziţionate în podeaua avionului, dar nu ştiam ce capacitate de stocare au acestea, ce densitate energetică şi cât cântăresc toate bateriile pe un asemenea avion electric regional. Acum ştim toate aceste date, apropo, în premieră după cum spuneam!

Mai ştiam în iunie că avionul poate oferi 200 km autonomie cu energia din baterii, iar suedezii menţionau că există turbo generatoare la bord, care se pot include, folosind combustibil de aviaţie şi mai pot oferi o autonomie de încă 200 km. Acele turbo generatoare nu participă direct la propulsia avionului, ci produc electricitate pentru electromotoarele elicelor. Dar nu ştiam dacă aceste cifre de autonomie sunt cifre brute, a cât poate parcurge efectiv avionul, dau dacă ele sunt cifre reduse, ce nu includ rezervele obligatorii în aviaţie de autonomie, cum ar fi rezerva pentru repetarea tentativei de aterizare, sau rezerva pentru a ajunge până la cel mai apropiat aeroport.

Ei bine, inginerii suedezi ne-au deschis parantezele pe care le-au putut şi ne-au comunicat mai mulţi parametri de bază din ingineria acestui avion. Iar alţi parametri le-am putut calcula noi pe baza informaţiilor primare pe care ni le-au comunicat suedezii de la Heart Aerospace.

Spre exemplu, am aflat că cifrele de autonomie de mai sus sunt cele operaţionale şi nu includ rezervele, pentru că ideea de bază e ca avionul să opereze pe distanţe de 200 km între aeroporturi, iar dacă are nevoie de autonomie suplimentară de rezervă, va recurge la turbo generatoare.

Suedezii ne-au comunicat şi densitatea energetică a bateriilor de pe avionul lor electric, dar şi greutatea totală a bateriilor de pe Heart ES-30, care e de 5.000 kg, adică 5 tone! Şi de aici până la aflarea capacităţii de stocare a bateriilor electrice, puterea motoarelor şi consumul avionului n-a fost mult, iar inginerii suedezi ne-au răspuns şi la întrebările noastre despre cum vor funcţiona aceste baterii la -25 grade Celsius, la altitudinea de 6.600 metri la care va zbura acest avion electric.

Am pus toate aceste descoperiri de inginerie şi toate aceste calcule în video-ul de mai jos, în engleză, pe care te invităm să-l vezi, pentru a înţelege mai uşor toate provocările generale ale avioanelor electrice, dar şi tot firul logicii în descoperirile de inginerie de pe Heart ES-30.

Ba chiar am făcut comparările de parametri şi cu avionul Saab 340 de primă generaţie, care avea tot 30 pasageri capacitate la bord, deci sunt aeronave comparabile, iar cifrele celor două avioane sunt interesante când sunt puse alături şi arată unde suntem azi cu dezvoltarea avioanelor electrice, faţă de cele cu propulsie cu combustibil.

Foto: Saab 340

Vezi totul în video-ul de mai jos. Poţi include subtitre cu traducere automatizată în limba dorită dacă ai nevoie.