Cea mai mare fabrică de extragere a CO2-ului din atmosferă a început a opera în Islanda, construită de inginerii din Elveţia

Cea mai mare centrală din lume de captare a CO2-ului direct din atmosferă a început a început a opera în Islanda, bazându-se pe un concept inovativ al inginerilor start-up-ului Climeworks din Elveţia. Noua fabrică marchează o etapă extrem de importantă de validare în viaţa reală a acestei tehnologii, care ar urma să atingă o scară de 100 ori mai mare până în 2030 şi una care să creeze un impact major prin care CO2-ul eliberat în ultimul secol şi jumătate în exces de omenire să înceapă a fi extras în cantităţi semnificative deja către anul 2050.

Noua fabrică, numită Mammoth, este cea de-a doua operaţională a celor de la Climeworks, prima fiind localizată tot în Islanda, numită Orca, iar în cel caz e vorba de un proiect pilot, care a demonstrat viabilitatea tehnologiei. Fabrica pusă în operare acum e de 10 ori mai mare decât Orca.

Noi anunţam despre startul construcţiei acestei fabrici în iunie 2022 şi atunci inginerii menţionau că finalizarea construcţiei va avea loc în 18-24 luni. Între timp, în august 2023 anunţam că în SUA a fost aprobat un adevărat hub de fabrici de captare directă CO2, la scară mare, iar una din fabrici urma să aplice conceptul Climeworks.

Tehnologia start-up-ului elveţian Climeworks presupune aspirarea iniţială prin ventilatoare imense a aerului din atmosferă, după care are loc un proces de separare a CO2-ului din acel aer. Întregul proces e unul energofag, având nevoie de electricitate pentru a genera CO2 curat şi a întoarce în atmosferă aerului eliberat de CO2. În cazul fabricilor din Islanda, dioxidul de carbon extras este injectat adânc în pământ, unde acesta intră în reacţie cu bazaltul rocilor din solul islandez şi formează în rezultat roci carbonate solide. Deci la final se obţine un soi de cărbune gri, care va rămâne depozitat în pământ.

Foto: Aşa arată CO2-ul extras şi pietrificat în urma reacţiei cu bazalt

În cazul Islandei, energia necesară acestor procese de captare şi reacţii ulterioare e una regenerabilă, venind din surse geotermale, atât drept electricitate, cât şi sub formă de căldură. Astfel, noua fabrică de captare CO2 nu va genera alte emisii în timpul funcţionării sale, ci efectiv va scoate CO2-ul deja prezent acolo.

Totuşi, deşi ea are ventilatoare mari şi multe la număr, şi deşi e catalogată drept cea mai mare din lume, această fabrică nouă din Islanda va capta anual doar 36 mii tone de CO2 din atmosferă. O singură maşină obişnuită cu combustie, însă, poate genera emisii între 2,5 tone şi 4,6 tone anual. Deci fabrica va capta emisiile echivalente cu până la vreo 8.000 maşini anual. Cantitatea totală de emisii curente CO2 e estimată la 36 miliarde de tone anual, deci doar pentru a neutraliza emisiile curent ar fi nevoie de 1 milion de asemenea fabrici.

Foto: Parte din mecanismul de captare şi filtrare a CO2-ului

Cei de la Climeworks spun, încă, că scopul lor e de avea capacitatea de 1 megatonă de extragere de CO2 din atmosferă în anul 2030, adică 1 milion de tone anual. Însă asta va constitui oricum doar 0,0028% din emisiile anuale de CO2, la nivelul lor actual şi poate ceva mai mult la nivelul mai redus al emisiilor din 2030.

Pentru anul 2050, planurile Climeworks indică fabrici cu o capacitate de minim 1 gigatonă, adică 1 miliard de tone, ceea ce ar fi deja 2,78% din emisiile anuale actuale. Până acolo, însă, mai e cale lungă, iar cantitatea de energie necesară extragerii a 1 miliard de tone de CO2 anual ar fi uriaşă şi ar putea fi acoperită probabil doar dacă se avansează cu reactoarele de fuziune nucleară până atunci.