Cam astfel ar suna un anunţ la mica publicitate despre banalele servicii de transportare a pasagerilor pe rute internaţionale, la expresiile de mai sus fiind adăugată, desigur, şi destinaţia. Cei mai mulţi dintre noi nu şi-au imaginat decât rolul de pasager într-un microbuz, dar noi am vrut să pătrundem mai mult în lumea

vehiculelor de transportare în grup a pasagerilor şi să experimentăm deopotrivă senzaţiile de la volan şi cele de pe unul din scaunele de „oaspeţi”. Redacţia PiataAuto.md testează astăzi un Peugeot Boxer nou, obişnuit pe dinafară, dar foarte neobişnuit pe dinăutru...

Senzaţii la locul de muncă

Ca şi toate vehiculele din clasa asta, Peugeot Boxer e disponibil într-o mulţime de combinaţii de ampatament, lungime şi înălţime. Într-atât de multe, încât dacă am sta acum să le menţionăm pe toate, ne-am rătăci într-un final printre ele. Un lucru e cert, există o versiune potrivită pentru fiecare, în funcţie de necesităţile de exploatare, iar exemplarul din testul

nostru are 6,363 mm lungime şi peste 2 metri lăţime.

Sub „capotă” e amplasat un motor diesel de 2.2 litri, cu 4 cilindri în linie, care dezvoltă aici 130 CP la 3,500 rpm şi 320 Nm la 2,000 rpm. Puterea este transmisă roţilor faţă prin intermediul

unei cutii de viteze manuale cu 6 trepte, iar puntea spate e pregătită să o „încaseze” din plin de la drumurile noastre printr-o bară de torsiune cu foi de arcuri, simplă în construcţie, dar groasă şi rezistentă. Hm... Tocmai ne-a trecut prin cap ideea că microbuzul ăsta nu va fi tocmai confortabil,

judecând după standardele autoturismelor... Dar să vedem dacă ideile noastre se vor confirma!

Analogia cu autoturismele nu e una obraznică, pentru că tot mai mulţi producători de microbuze tind să-şi apropie designul interior al utilitarelor

de cele ale autoturismelor din gamă, iar dacă mai reuşesc să asigure şi un confort la rulare comparabil, cel puţin pentru şofer, atunci pot spune că au făcut un pas evolutiv major. Planşa de bord a lui Peugeot Boxer, însă, păstrează un stil mai tradiţionalist de microbuz sau camionetă utilitară, cu focusare vizibilă spre ergonomie şi

practicism. Comenzile sunt mari şi vizibile, cu acces imediat pentru cel de la volan şi până şi levierul cutiei de viteze manuale răsare din planşa de bord, pentru a fi mai aproape de şofer. Materialele sunt dure şi niţel rugoase la atingere, iar dacă mai deschizi măruntaiele sertarelor descoperi şi un pic de neglijenţă în execuţie, însă în

segmentul ăsta e mult mai importantă durabilitatea lor în timp, iar Boxer pare să capabil să confirme orice pretenţii la acest capitol.

Pornesc mastodontul ăsta imens şi de sub capotă se aude un troncănit clasic de propulsor diesel nu prea galant,

dar capabil de rezistenţă la condiţii intense de exploatare. Dacă ne gândim bine, un motor ca ăsta în mâinile unui transportator profesionist de rute internaţionale poate face şi mai mult de 100,000 km anual. Apăs pedala ambreiajului, cuplez treapa 1 a transmisiei cu aceeaşi uşurinţă cu

care aş face-o la un sedan compact al mărcii, eliberez firesc ambreiajul şi microbuzul porneşte zvelt, şi impresionant de rafinat. Mă aşteptam la sacadări de putere în pornire, la un ambreiaj mai brutal, la reacţii oarecum falsate de dimensiunile mari ale vehicului. Dar Peugeot Boxer se conduce uşor, fără efort. Ieşim dintr-o parcare care ne impune la nişte manevre în spaţii restrânse şi constat un unghi foarte bun de întoarcere a

roţilor faţă, care ajută maşina să
obţină o capacitate foarte bună de
manevrare în asemenea peisaje.
Direcţia maşinii are asistenţă
hidraulică puternică, fapt care face
manevrarea volanului foarte uşoară,
un pic prea relaxată chiar pentru cei
obişnuiţi mai mult cu autoturismele.
Dar atunci când toată ziua ai de
învârtit volanul, nu-ţi mai arde
prea mult a feedback sau
sportivitate, ci vrei uşurinţă în
executarea sarcinilor. Iar
Peugeot Boxer îţi oferă acest
atribut.

Pornim la drum, iniţial în mediul urban. Observăm o etajare scurtă a primelor 2 trepte ale cutiei de viteze, una ceva

mai medie a celei de-a 3-a, iar de la a 4-a în sus treptele devin tot mai lungi, astfel încât în regim urban, cu limită de 50 km/h, arar vei avea ocazia să urci mai sus de treapta 4. În regim extra-urban, cutia de viteze cu 6 trepte se arată foarte capabilă să menţină motorul într-un diapazon de turaţii eficiente la viteze mai mari.

Poziţionarea reuşită a levierului, de altfel, iese imediat în evidenţă. Trebuie să remarc şi un alt detaliu, pe care îl treci de obicei cu vederea la

autoturisme – oglinzile mari şi
informative, care îţi dau un portret
foarte util al situaţiei din spatele
maşinii şi de pe lateral. Din păcate,
vehiculul din testul nostru nu e echipat cu sistem de ajustare asistată a oglinzilor, aşa că reglajul lor se face „old fashion way” – scoţi mâna pe geam, apuci oglinda şi o întorci în unghiul în care pofteşti.

Un aspect care te delectează de-a binelea din start e capacitatea suspensiei de a absorbi denivelările. Cu o construcţie atât de simplă a

ei, ne aşteptam la reacţii mai necizelate, dar Boxer ne demonstrează că în liga asta se joacă după alte reguli, mai simple, mai clare, dar de multe ori foarte eficiente. Vehiculul ăsta înghite ascultător orice gropi „tradiţionale” moldoveneşti fără niciun protest, fără niciun semn de sfială. Chiar şi dâmburile transversale de pe asfalt sunt trecute cu brio, deşi maşina noastră e aproape goală, or, în segmentul ăsta comportamentul se schimbă radical în funcţie de încărcare, de multe ori o maşină

încărcată rulând mai rafinat decât una goală. Abia când am sporit viteza în regim extra-urban şi am trecut un dâmb nărăvaş la vreo 80 km/h, suspensia spate a dat de veste cu o mică întârziere în revenirea roţilor pe asfalt după pierdea scurtă a aderenţei la trecerea vârfului de dâmb. E bine, dacă aici apare limita unui microbuz gol, atunci unul încărcat va rula cu relaxare maximă la orice viteză firească. Capacitatea excelentă de

absorbţie a suspensiei lui Peugeot Boxer e cu siguranţă unul din atuurile lui principale, care ar putea convinge un potenţial cumpărător, mai ales unul care va exploata vehiculul pe drumuri de calitate îndoielnică.

Motorul e un alt aspect care te impresionează plăcut. Veţi spune „păi, e diesel, e Peugeot, deci e firesc să fie un motor bun la experienţa pe care o au cei de la Peugeot în materie de

motoare diesel”, şi veţi avea dreptate. Deşi funcţionarea lui e însoţită de un troncănit clasic al acestui tip de motoare, forţa de propulsie pe care o livrează vine galant, elastic şi eficient, astfel încât ajungi să te înţelegi foarte rapid cu substratul tehnic al lui Boxer. O sută trezeci de cai-putere nu vă vor da pe spate şi nici nu ar trebui să o facă la un asemenea vehicul, dar

cuplul ăla de 320 Nm spune mult despre potenţialul de propulsie a modelului din test.

Sunt surprins să constat, până la urmă, că Peugeot Boxer se conduce plăcut şi relaxant, pentru mine, cel de la volan. E un vehicul capabi să-ţi ofere un loc de muncă demn acolo, la volan, pentru rute lungi sau ceva mai scurte.

Ceilalţi 17 ocupanţi. Condiţii made in Moldova!

Atunci când ne debarasăm de poziţia de şofer şi vrem să luăm locul unuia din cei 17 ocupanţi permişi la bord, descoperim secrete mai mici şi mai mari. În primul rând, descoperim că în lumea microbuzelor versiunile utilitare costă, de obicei, puţin, pentru că vin cu caroseria acoperită cu metal, goală pe dinăuntru, pregătită doar pentru

încărcarea sarcinilor. Versiunile
destinate transportului de pasageri
vin şi cu o listă lungă de opţionale,
pe lângă geamurile obligatorii, iar
asigurarea unor condiţii superioare
de confort – precum sistemul de
climatizare pentru întreg habitaclul,
scaune tapiţate demn, draperii,
sistem audio şi video pentru
entertainment în călătorii lungi – pot
aduce factura finală la cifre foarte îndepărtate de cele de bază.

Astfel, în ţara noastră, dar nu numai, s-a dezvoltat o practică a comandării iniţiale a microbuzelor în versiune de transport pasageri, dar echipate absolut minimalist, după care companiile locale îi asigură montarea confortului interior. De cele mai multe ori, munca de calitate a unui asemenea atelier va costa simţitor mai puţin decât diferenţa de preţ plătită la achiziţie! Da, poate suna ca un paradox ca munca manuală a unui atelier să coste mai puţin decât una pe linia de producţie a unei uzine, dar calculele confirmă ipoteza.

Vehiculul din testul nostru a trecut printr-un proces similar, executat de cei de la Pecos Auto (vă mai amintiţi de smartul încrucişat cu Suzuki Hayabusa, sau de anunţarea recentă a noului lor site). Boxerul a venit iniţial cu geamuri, dar fără scaune sau căptuşeală interioară, iar atelierul moldovenesc a executat instalarea tapiseriei complete, a scaunelor cu centuri de siguranţă individuale, a iluminării interioare, a unui sistem de climatizare performant cu canale de ventilare pe întreaga suprafaţă a habitaclului, a unui sistem audio performant cu citire DVD şi display LCD pentru redarea filmelor în călătorii lungi. Mai mult ca atât, execuţia scaunelor şi montarea sistemului de climatizare a fost efectuată în conformitate cu modelele şi uzanţa uzinei producătoare, până şi modelul climatizorului fiind identic. În rezultat, vehiculul nostru, cu tot cu dotări opţionale şi toată munca depusă costă 34,600 euro cu TVA inclus, faţă de vreo 45 de mii pentru o versiune similară realizată integral la uzină! E economie consistentă, deci, iar dacă ne mai gândim că fără TVA preţul vehicului testat de noi este de

28,833 euro, atunci noi zicem că investiţia într-un asemenea vehicul e foarte raţională! Pentru banii ăştia primeşti un microbuz nou de transport pasageri, cu un motor fiabil şi plăcut, cu o suspensie moale şi plăcută, cu un habitaclu cu dotări foarte generoase şi pe deasupra garanţia standard a producătorului!

Deci anunţul din mica publicitate se confirmă plăcut. „Servicii de transport pasageri. Accesibil. Confortabil!”...

Ilie Toma