În Suedia a fost instalată cea mai înaltă turbină eoliană din lume cu turn fabricat din lemn

În ultimii ani, auzim de noi şi noi recorduri marcate de turbinele eoliene, mai ales de cele maritime, care au ajuns deja şi la peste 300 metri diametru, cu turnuri de peste 160 metri doar partea vizibilă de deasupra apei. Dar recordul despre care vorbim azi e cu totul bizar, pentru că tehnologia care stă la baza lui e una care va stârni inevitabil multă uimire. Ei bine, în Suedia a fost instalată cea mai înaltă turbină eoliană de lume cu turn fabricat din lemn!

Foto: Cea mai înaltă turbină din lume cu picior de lemn

Ideea aparţine unui startup numit Modvion, şi recordul nu a fost greu de doborât pentru că noua turbina e şi prima de scară mare care e construită pe un turn de lemn, anterior existând doar nişte prototipuri mai mici sau nişte construcţii eoliene asemănătoare doar parţial cu turbinele. Noua turbină, însă, arată pe dinafară exact ca una obişnuită, doar că piciorul său nu e realizat din oţel, ci din lemn, iar autorii ideii spun că beneficiul ar fi uriaş şi dublu, atât pentru construcţia turbinei, cât şi pentru natură.

Foto: Aşa arată turnul de lemn al turbinei eoliene suedeze

De obicei, turbinele au turnurile de forma unui trunchi de con, care merge în îngustare de diametru pe măsură ce urcă în sus. Aceste turnuri sunt realizate din oţel, pentru că e un material rezistent şi poate asigura integritatea structurală şi rezistenţa turbinei la vânturi, inclusiv datorită formei. Însă producătorii de turbine şi cei care le instalează îşi doresc de obicei să instaleze elicele cât mai sus, pentru a avea acces la curenţi mai puternici de vânt sau pentru a putea pune elice de diametru mai mare şi a avea turbine mai productive. Odată cu creşterea înălţimii şi diametrului elicei, e nevoie şi de creşterea diametrului turnului, ca acesta să poată susţine turbina, iar toată construcţia turnului devine astfel mai grea. Pe lângă asta, spun cei de la Modvion, cu câte mai multe zeci de tone de oţel se consumă la fabricarea turnului, cu atât mai mult CO2 se emite la etapa de fabricare a turbinei.

Foto: Procesul de asamblare a turnului de lemn

Soluţia lor vine să rezolve aceste probleme, zic ei. Turnul lor făcut de lemn e mai uşor decât oţelul, şi astfel poate fi mai înalt. Totodată, fiind realizat din lemn, el ar stoca CO2 în procesul de fabricare, deci ar aduce un beneficiu mediului, zic autorii ideii.

Turnul e construit din cherestea laminată cu furnir, aşa numitul LVL, care e format din multe straturi de lemn subţire, cu adeziv între ele. Şi forma curbată se obţine tot aplicând adezivul cald, după care acesta se întăreşte şi-şi păstrează forma.

Foto: Adezivul înainte de solidificare, în procesul de curbare a turnului

Turnul turbinei instalate acum are 105 metri înălţime, iar lemnul folosit e unul de conifere, în special un soi de brazi. La producţia unui singur turn de 105 metri pentru această turbină a fost consumat lemnul de la 200 de copaci, iar aici inevitabil răbufnesc marile îndoieli.

Compania spune că a sădit într-un soi de pepiniere copaci pentru a-i folosi la producţie şi deocamdată a plantat mai mulţi decât a folosit. Întrucât nu taie păduri, procesul de plantare şi creştere a acestor brazi constituie captarea naturală de CO2. Doar că această captare e una temporară, până când lemnul arde sau eventual putrezeşte.

Iar durata de viaţă a unei asemenea turbine e necunoscută deocamdată, deşi suedezii au experienţa de a trata lemnul cu tot soiul de soluţii pentru a-i prelungi viaţa.

Cu cât e mai uşor un asemenea turn faţă de unul de oţel? Cu doar 1/3 din greutate. Cât de rezistentă va fi o asemenea turbină la un eventual incendiu? Pe cât de mult rezistă soluţiile ignifuge şi eventuale sisteme anti-incendiu instalate pe ea.

Dar cât de rezistentă poate fi o structură de lemn de 105 metri înălţime, care trebuie să susţină o elice în faţa vânturilor şi furtunilor? Aparent, autorii ideii spun că datorită adezivului rezistenţa ar fi cam aceeaşi. Şi atunci, cu atâta adeziv pus în acest lemn, cât de reciclabil mai rămâne acest lemn la final? Suedezii nu spun nimic de compoziţia adezivului lui şi bănuim că acesta trebuie să fie un adeziv special pentru a asigura rezistenţă sporită. Iar adezivii pentru LVL conţin de obicei răşini fenol-formaldehidice. Deci nu se prea poate miza pe putrezirea naturală, iar în cazul arderii nu s-ar emite doar CO2, ci şi compuşi toxici. Şi asta în timp ce oţelul folosit în prezent e complet reciclabil.

Iar de turn e fixat un generator absolut standard, cu o elice absolut standard, realizată din aceleaşi materiale obişnuite compozite, deci toată sporirea de tentă ecologică se referă doar la piciorul turbinei eoliene, nu şi la elice sau generator. Iar în cazul acestei turbine de care am vorbit azi, a fost instalată o elice şi un generator de model Vestas 90-2.0 MW, ceea ce înseamnă o putere de doar 2 MW şi o elice cu diametru de doar 90 metri. Asta înseamnă 45 metri rază de la vârful turnului, până la cel mai jos punct al său unde ajunge elicea. Deci din 105 metri înălţime, 45 sunt utilizaţi efectiv şi 60 metri rămân doar de susţinere, ceea ce sugerează că diametrul a fost menţinut intenţionat mai mic tocmai pentru că există rezerve faţă de rezistenţa turnului de lemn.

Beneficiul acestor turbine ar fi că sunt şi mai uşor de transportat pe uscat, cu camioane, întrucât au greutate mai mică. Şi apoi construcţia e gândită modular, în secţiuni, care se suprapun în procesul de instalare a turbinei, fapt care cu siguranţă poate da puncte vulnerabile în viitor. Şi mai există cu siguranţă multe întrebări şi locuri de îndoială — lemnul e un material viu până la urmă, care poate fi susceptibil micilor deformări în timp sub influenţa umidităţii, soarelui, temperaturilor şi alţi factori.

Timpul va arăta, fără îndoială, dacă această idee e una genială sau una din acele absurde care încearcă a reinventa bicicleta într-o formă aparent ecologistă când ea funcţionează perfect cu pedalele împinse de picioare. Cert e că acest startup a adunat deja câteva milioane bune în investiţii, iar asta înseamnă că s-au găsit şi investitori care au crezut în perspectiva acestei idei.