Alstom a livrat primele trenuri propulsate cu hidrogen în Italia, dar experienţa Germaniei cu aceste trenuri arată că sunt scumpe în operare

Producătorul francez de trenuri Alstom are meritul de a avea primele trenuri propulsate cu hidrogen din lume, puse deja în producţia de serie şi livrate deja în operare în Germania pe parcursul ultimilor ani. Acum, însă, cei de la Alstom anunţă că au livrat primele trenuri cu hidrogen din Italia, ca o alternativă la locomotivele diesel pe căile ferate care nu dispun de electrificare.

Alstom a livrat două partide de trenuri cu hidrogen în ultimele săptămâni în Italia, în cadrul unui acord cu regiunea Lombardia. De fapt, însă, e vorba de doar 4 trenuri, 2 din ele urmând să aparţină operatorului Ferrovie Nord Milan, iar alte două celui din Ferrovie del Sud Est. Modelele livrate sunt Coradia Stream H, adaptate la propulsia de hidrogen.

Încă din 2016 cei de la Alstom au conceput asemenea trenuri, cu pile de combustibil, după care le-au testat câţiva ani, apoi Germania a fost prima ţară care a comandat un asemenea tren şi a primit unul în 2018, pentru ca în august 2022 să fie inaugurată şi prima rută feroviară din lume formată exclusiv din asemenea trenuri în Saxonia de Jos.

La început, o cisternă mobilă mergea să asigure alimentarea trenurilor, după care a fost definitivată şi o staţie de alimentare cu hidrogen la jumătatea distanţei de aproximativ 80 km a traseului de cale ferată de pe acea rută. Hidrogenul de acolo, însă, venea de la o fabrică din regiune care îl producea cu produs auxiliar, folosind electricitatea din reţea, nu doar energie regenerabilă, aşa că acel hidrogen nu era tocmai verde.

La scurt timp autorităţile din Saxonia de Jos au anunţat că trenurile cu hidrogen sunt cu 80% mai scumpe în operare decât cele cu baterii electrice şi chiar au prezentat calcule comparative pentru a-şi justifica decizia de a nu mai cumpăra trenuri cu hidrogen vreodată. În acele calcule se analizau trei versiuni — electrice cu baterii, hibride cu baterii şi motoare diesel şi cele cu hidrogen, iar cele cu baterii ieşiseră în avantaj. Paradoxal, însă, deşi se vorbeau de perioade de 30 de ani şi sute de milioane de euro costuri totale pentru fiecare rută, amortizate la 30 de ani, nu se luase în calcul şi a 4-a soluţie, cea în care acele sectoare de căi ferate ar fi fost pur şi simplu electrificate cu fire electrice şi problema ar fi fost mult mai uşor rezolvată cu soluţii existente deja de peste un secol.

În fine, e clar că Germania a rămas cu un gust amar faţă de aceste trenuri cu hidrogen, iar Alstom pare să fi remodelat un pic principiul sistemului de propulsie la trenurile livrate în Italia, fiind precaut să nu promită mai mult decât e cazul şi să sublinieze că asemenea trenuri cu hidrogen sunt logice doar ca alternativă pentru locomotivele diesel, dar nu şi acolo unde există linii electrificate, Alstom având bineînţeles şi trenuri normale, prevăzute să funcţioneze cu astfel de linii.

Ei bine, trenurile Coradia Stream H funcţionează după un principiu cunoscut al pilelor de combustibil, care spun hidrogenul unei reacţii cu oxigenul şi generează electricitate, iar electricitatea generată e folosită de motoare electrice pentru propulsie. Noile trenuri Alstom livrate în Italia au baterii litiu-ion mai mari, pentru a putea stoca mai multă energie şi a permite pilelor de combustibil să funcţioneze la o putere medie constantă, fiind astfel mai eficiente în consum, în timp ce solicitările de vârf sunt acoperite de baterii. Trenurile Alstom cu hidrogen au unitatea destinată propulsie situată pe centrul garniturii, acolo fiind şi rezervoarele de hidrogen, şi pilele de combustibil, şi electromotoarele.

Autonomia unui asemenea tren e de circa 600-800 km în funcţie de relief, iar viteza maximă e de doar 140 km/h.