(VIDEO) Presa germană se întreabă dacă modelul economic al Germaniei a fost prea relaxat până acum şi cum ar putea face provocărilor în care s-a pomenit

Din luna septembrie încoace, presa germană pare să treacă printr-o conştientizare alarmantă a situaţiei în care s-a pomenit industria Germaniei şi economia ţării în general. Momentul de trezire a fost salonul auto de la Munchen, unde au participat obişnuiţii producători germani şi o avalanşă de producători chinezi, cu maşini electrice sofisticate şi avansate, în număr atât de mare, încât i-au eclipsat pe cei germani, la ei acasă. Iar atunci publicul şi presa au înţeles că ceva profund s-a schimbat, dacă la un salon auto din Germania în 2023 lucrurile arată atât de diferit. Iar o primă analiză a celor mai vehiculate date arată scăderi de exporturi record către China, vânzări slabe de maşini electrice în propria ţară şi o concurenţă puternică peste tot în lume, pentru care majoritatea producătorilor germani s-au trezit brusc prea puţin pregătiţi.

Acum o săptămână şi şeful VW le-a declarat angajaţilor „nu mai suntem competitivi” despre compania sa, în timp ce anunţa noi concedieri. Şi se pare că expresia ar fi valabilă şi pentru alte sectoare de industrie, probleme cărora au ieşit brusc la iveală în ultimul an. Doar în acest ultim an investiţiile directe străine au scăzut cu 50% în Germania, iar creşterea economică se aşteaptă a fi negativă, de -0,5% în 2023.

Cei de la Deutsche Welle au intrat mai profund în această istorie a succesului economic german, urmat acum de o constatare bruscă a problemelor cu care se confruntă acest model şi se întreabă dacă n-a fost acest model prea relaxat până acum şi dacă nu e el sortit unui eşec sonor.

Aceştia indică care au fost factorii ce au propulsat economia germană în ultimele decenii, ca un producător de buni cu cerere imensă la export, multe din acele bunuri fiind utilaje industriale mari, destinate echipării fabricilor din alte regiuni. Iar producţia imensă şi foarte competitivă a fost posibilă inclusiv datorită salariilor relativ mici din Germania şi a energiei ieftine, datorată gazului rusesc. Coloşii industriali puteau astfel să aibă costuri relativ mici, fiind competitivi global, iar având produse cu adevărat bune, aveau şi reţeta succesului. Spre exemplu, fabrica BASF din Germania consumă mai multă energie decât toată Elveţia, ca ţară! Când criza energetică a lovit, brusc costurile de producţie au crescut, iar fabrici precum BASF au trebuit să-şi oprească liniile de producţie cele mai energofage.

Aici nu putem să nu amintim şi despre decizia absurdă a Germaniei de a duce la îndeplinire, în plină criză energetică, promisiunile anterioare de a opri toate reactoarele nucleare din ţară. La 15 aprilie 2023, ultimele 3 reactoare au fost oprite. Iar în această toamnă statisticile arătau deja că Germania s-a transformat dintr-un exportator net de energie într-un importator. Iar asta a contribuit adiţional la scăderea completivităţii industriei.

Presa germană mai spune că o problemă mare pentru economie e şi consumul intern foarte mic, care accentuează problemele atunci când exporturile stagnează. Numărul mediu de ore de muncă a scăzut foarte mult în industrie, iar presa mai arată şi motivele structurale care au adus aici, pe lângă costurile la energie. Spre exemplu, lipsa tendinţei digitalizare şi o birocratizare excesivă. Paradoxal, dar în anul 2023 doar o treime din gospodăriile germane au conexiune de mare viteză la internet! Doar o treime! La fel de grave sunt probleme şi din industrie, care se considera o bună vreme drept inovatoare, dar nu excelează deloc în IT. E simplu să ne aducem aminte de cazul VW aici şi problemele sale majore cu divizia IT, care determină problemele cu softul pe maşinile sale electrice. Ani de zile VW ştie de problemă şi anunţă că munceşte la ea, făcând mici îmbunătăţiri, dar până în prezent modelele electrice ale grupului au un soft lent şi criticat de posesori, care taie din experienţa de utilizare.

Iar la nivel birocratic, Germania mai foloseşte încă tone de scrisori pe hârtie, tone de acte şi autorizări complicate, care lungesc procesele şi le fac dificile şi necompetitive. Elon Musk s-a plâns în repetate rânduri de asta când construia fabrica Tesla din Berlin. Ca să deschizi o companie nouă în Germania ai nevoie de 120 zile! Autorizaţiile de construcţie iau cu 50% mai mult timp în comparaţie cu media ţărilor industrializate. Astfel, cele mai inovative companii, care vor să acţioneze rapid, să inoveze în regim de start up, aleg să migreze în alte ţări, unde pot obţine mai rapid autorizaţii şi dezvolta mai rapid produse, dar şi unde pot obţine rapid fonduri în formă de investiţii pentru a dezvolta accelerat ideile.

Sigur, e un semnal profund de alarmă, dar e unul care pare a fi tras exact în punctul critic, când încă nu s-a ajuns la un moment ireversibil şi sumbru. Ar fi nevoie, însă, de o reinventare profundă a abordărilor, de schimbări majore nu a întregii industrii poate, ci a mecanismelor din ea, pentru a da voie noilor artere să crească, să inoveze şi să readucă performanţa.

Vezi toată analiza în reportajul de mai jos al celor de la Deutsche Welle.