Aceasta e singura camionetă Barkas B1000, care a ajuns acum să fie vândută în SUA, de către un colecţionar de Dacia şi Trabant

Barkas B1000 a fost o camionetă şi totodată o dubiţă foarte renumită în blocul estic de cândva, având dimensiuni relativ compacte, dar o sarcină utilă de 1 tonă şi mai mult. Pentru că era construită în fosta Germanie de Est, a primit tot un motor în doi timpi, ca şi Wartburg sau Trabant. Dar pe cât de popular a fost acest model în blocul estic, pe atât de necunoscută a fost în alte părţi alte lumii. Iar în SUA, Barkas B1000 n-a fost importat niciodată şi pentru că oamenii de acolo nu prea nutresc vreo pasiune specială pentru el, puţini se încumetă să-l importe şi acum, când ar putea-o face deja ca automobil clasic. Ei bine, un Barkas B1000 a ajuns totuşi să fie vândut în SUA.

Maşina e deţinută de Robert Tamas, un colecţionar de maşini din blocul estic, care mai are în colecţia sa încă două Trabanturi şi cel puţin o Dacia românească.

Barkas-ul l-a importat doi ani în urmă şi l-a folosit nu doar ca maşină de colecţie, ci l-a pus uneori şi la mici munci de gospodărie.

Camioneta a fost scoasă la vânzare acum, însă nu e tocmai autentică în componentele sale. Proprietarul l-a vopsit într-o nuanţă de verde mai intens, neoriginală, când l-a importat în SUA, apoi a înlocuit motorul original în doi timpi cu unul de VW, în 4 timpi, de 1,3 litri, la fel cum şi Wartburg a folosit în ultimii ani un motor de VW.

Camioneta a mai parcurs circa 30.000 km prin, după estimările proprietarului. Nu este, deci, o mostră de colecţie, dar fiind atât de rar în SUA, e o camionetă exotică, care atrage toate privirile mult mai tare decât orice alt pick-up american când vine la o lucrare.

Tocmai de asta, proprietarul speră că-l va putea vinde cu 8.000 dolari, cât cere pe el, sau un preţ foarte apropiat de această cifră. Deocamdată americanii din Michigan, unde locuieşte acesta, nu par să manifeste un interes foarte mare, însă asemenea maşini pot sta ceva timp în aşteptare, până sclipesc în ochii unui pasionat care şi-ar dori-o cu ardoare.

Însă, probabil dacă maşina ar fi avut motorul original, valoarea ei putea ci cel puţin dublă, iar interesul pentru ea putea veni până şi din partea unor muzee precum Petersen sau zeci de colecţionari de muzee excentrice.