(VIDEO) Timp de 26 ani înainte, Moldova planifică să consume acelaşi volum de gaz, chiar dacă mizează pe creşterea energiei regenerabile

Sunt unele interviuri care trezesc revolte în Moldova pe bună dreptate din cauza protagonistului care este invitat. Uneori, pentru că cel care intervievează e prea blând şi dă întrebări prea comode, interviul transformându-se într-o şlefuire de imagine. Dar se întâmplă şi invers, când unele interviuri cu întrebări mai tranşante, dar pe teme un pic mai profunde şi de o importanţă mai mare pentru ţară nu generează o atenţie suficient de mare. Aşa s-a întâmplat şi cu interviul nostru recent cu Ministrul Energiei din Republica Moldova, Victor Parlicov, un interviu făcut după ce ministerul a publicat un plan pentru schimbările din domeniul energiei pe care Moldova şi le trasează pentru următorii 26 ani, până în anul 2050, şi în care noi am descoperit mari neconcordante şi semne de întrebare.

Ei bine, una din cele mai mari nedumeriri din acest interviu recent era legată de previziunile de consum de gaz ale Moldovei pentru 26 de ani înainte. Deşi există previziuni ambiţioase pentru energia regenerabilă, cu planuri mari pentru electricitatea produsă eolian şi fotovoltaic, paradoxul e că la capitolul consumului de gaze, e prognozat practic acelaşi consum de gaz natural pentru 26 de ani înainte!

Iar asta înseamnă că timp de 26 ani, noi şi o întreagă generaţie următoare ar trebui să importe în continuare practic acelaşi volum de gaz natural, fie din răsărit, fie de pe alte pieţe. Ce fel de evoluţie e asta? Cum e posibil una ca asta? Nici măcar matematic nu prea iese ecuaţia, pentru că dacă producem mai multă electricitate regenerabilă, ar însemna că măcar pentru producţia de electricitate la termocentrale ar trebui să consumăm mai puţin gaz, nemaivorbind că în 26 de azi ar trebui să avem şi un plan de a schimba modul în care încălzim oraşe.

Or, Moldova importă cam 1 miliard de metri cubi de gaz anual. Atunci când un metru cub de gaz costă în mediu 400 dolari la import — asta înseamnă 400 milioane de dolari anual plătiţi pe acel gaz. Dar am avut ani când mia de metri cubi a fost şi 1.500 dolari, iar asta înseamnă 1,5 miliarde de dolari deja, într-un singur an. Dacă Moldova ar investi şi planifica inteligent, în loc să cheltuie miliarde în 26 de ani pentru import perpetuat de gaz, şi-ar putea dezvolta producţia proprie de electricitate regenerabilă sau cel puţin cu zero CO2, scăpând de dependenţa asta energetică.

Şi nu e doar despre gazul propriu-zis sau CO2. E vorba despre o economie de bază a unei ţări. Or, acum miliardul ăsta de dolari creează Moldovei o balanţă comercială negativă enormă. Această balanţă e echilibrată parţial de finanţări externe, dar mai ales de milionul ăla de oameni din diaspora, care trimit sume enorme acasă, apropiaţilor, iar acei bani vin în economie sub formă de consum şi investiţii. Dar peste 26 de ani, în 2050, când moldovenii din diaspora nu vor mai avea cui trimite atât de mulţi bani acasă, cine va echilibra această balanţă negativă?

Tocmai asemenea subiecte şi asemenea întrebări a conţinut acest interviu de mai jos. Chiar dacă am intrat şi în profunzimea unor subiecte energetice, ne-am străduim să le menţinem clare pentru toţi. Pentru că energia nu e doar despre cine şi cum va produce electricitatea, ci mai ales cum ne vor afecta pe toţi aceste planuri. Norvegia a analizat cândva ani la rând, cu toată ţara, cum să-şi gestioneze corect resursele energetice, ca ţara să trăiască bine. Şi au decis că vor extrage petrol şi-l vor vinde preponderent în exterior, iar banii îi va gestiona un fond suveran, deţinut de toţi cetăţenii, fond care a devenit azi unul din principalii acţionari globali de deţinători de active în lume, în beneficiul tuturor cetăţenilor, iar paralel Norvegia şi-a creat şi dezvoltat producţia locală de energie prin hidrocentrale şi eoliene şi azi nu importă practic nimic din energie, ba dimpotrivă, e unul din cei mari exportatori. Iar asta s-a întâmplat pentru că majoritatea cetăţenilor s-a implicat la acea etapă crucială când ţara îşi discuta şi trasa planurile. Şi în cele din urmă a fost aleasă calea corectă.

Moldova e acum la o asemenea etapă cu planuri pe următorii 25 ani. Şi depinde de noi dacă neglijăm aceste subiecte şi lăsăm ca printre aceste planuri să se strecoare şi faptul că trebuie să rămânem la aceleaşi importuri de gaz şi aceeaşi dependenţă, sau dacă tragem un semnal de alarmă şi ne întrebăm de ce, dacă punem la îndoială cifrele şi intenţiile şi le cerem celor din ministere să corecteze aceste planuri, să le aducă la traiectorii care sunt în interesul ţării în primul rând!

Te invităm, deci, să vezi acest interviu de mai jos. L-am setat să pornească de la momentul discuţiei despre gaze, care e unul din cele mai importante subiecte, dar îl poţi seta să înceapă de la oricare altă parte sau de la început.