(VIDEO) Un youtuber din Norvegia arată de ce hidrogenul e cu mult inferior maşinilor electrice cu baterii în condiţiile nordice

Deşi maşinile electrice cu baterii sunt reprezintă calea tot mai dominantă de dezvoltare a mobilităţii şi a industriei auto, mai există voci şi companii care spun că hidrogenul ar fi o alternativă mult mai viabilă, datorită vitezei mai mare de încărcare a unui rezervor, dar şi a evitării încorporării în construcţia unei maşini a bateriilor grele, care au adeseori nevoie de materiale relativ rare.

Ei bine, toate aceste argumente sunt de fapt tot mai puţin valabile datorită evoluţiei bateriilor electrice din ultimul timp şi a maşinilor electrice în general. La viteza de încărcare, există deja bateria StoreDot, foarte aproape de producţia de serie, care poate încărca în timp de 5-10 minute, şi a trecut deja testele la primele 1.000 cicluri de încărcare. Apropo, Polestar 5 va fi primul automobil electric care va folosi aceste baterii StoreDot.

Dar şi în producţie există deja maşini care pot încărca impresionant de repede, spre exemplu recent lansatul Nio ET9 poate încărca timp de 5 minute suficient de multă energie încât să meargă 255 km, concurând deja nu doar cu hidrogenul, ci şi cu benzina la viteza de alimentare.

La greutate — bateriile sunt într-adevăr mai grele, dar acestea au evoluat deja spre densităţi energetice cuprinse între 160 Wh/kg şi 300 Wh/kg, ceea ce înseamnă că o baterie mare de 80 KWh cântăreşte deja între 265 şi 500 kg, iar 265-300 kg e deja o masă mult mai mică, comparabilă cu cea a greutăţii buteliilor de hidrogen, plus a instalaţiei de pile de combustibil necesară pe o Toyota Mirai cu hidrogen. Pentru că şi o Toyota Mirai, până la urmă, cântăreşte 1.966 kg masă proprie, deci aproape 2 tone, ceea ce înseamnă că nu e tocmai uşoară.

La metale rare, există deja evoluţii majore cu tipurile de baterii folosite, cu mai puţin cobalt utilizat în bateriile actuale, iar bateriile LFP au făcut un salt major în acest an, excluzând aceste materiale ultra-rare. Dacă am vrea să excludem şi litiul din ecuaţie, atunci bateriile cu stare solidă au evoluat enorm, fiind anunţate elaborări ale unei echipe de ingineri din Germania, care construieşte deja o fabrică în Elveţia, ale celor de la Northvolt, care sunt gata de producţia de serie, ale BYD, care sunt aproape de finalizare, dar construcţia fabricii pentru ele a demarat deja, iar ieri scriam şi despre primul automobil de serie din lume, pus în producţie cu asemenea baterii cu stare solidă, pe bază de natriu.

Toate aceste evoluţii şterg din avantajele hidrogenului, mai ales că la hidrogen nu au existat evoluţii majore în ultimul an, iar problemele sunt aceleaşi. În primul rând, e o mare ineficienţă energetică în a produce, transporta şi stoca hidrogenul. La producţia unui singur kilogram de hidrogen e nevoie de circa 53 kWh de electricitate regenerabilă pentru tot lanţul de reacţii. Cele mai performante uzine, la scară mare au reuşit să atingă circa 46 kWh de energie consumaţi la un kilogram de hidrogen, dar acolo e vorba de procesarea ulterioară în amoniac sau metanol. Din fabricile care fabrică acest hidrogen pentru distribuţie în staţiile de alimentare pentru maşini, se consumă cam 53-56 kWh per kilogram.

Da, o maşină precum Mirai consumă 0,8 kg/100 km, dar dacă transformăm kilowaţii, atunci ajungem la vreo 42-45 kWh/100 km, deci triplu decât consumă o maşină electrică. Şi o altă problemă e că electricitatea se transportă prin fire electrice şi pot exista mici procente de pierderi, dar hidrogenul trebuie transportat fie prin conducte, în mod ideal, cu pompe care consumă energie, fie în cisterne cu camioane diesel. Iar o problemă despre care nu se vorbeşte aproape deloc şi pe care o indică youtuberul norvegian de mai jos e cea a staţiilor de alimentare cu hidrogen, care trebuie să păstreze hidrogenul lichid stocat acolo, consumând electricitate în cantităţi imense pentru a-l menţine stocat la temperaturi atât de joase, şi să transforme doar cantităţi mici, parţial, de hidrogen din lichid în gazos pentru alimentare. Iar asta adaugă şi mai mulţi kWh de energie per kilogram la cei 53 menţionaţi mai sus şi face tot efortul şi mai energofag.

Iar acest youtuber de mai jos arată şi o staţie de încărcare cu hidrogen din Norvegia, una din puţinele, care a fost închisă deja.

Nu e cunoscut exact motivul, dar până şi un Mirai a rămas blocat acolo în zăpadă şi toată staţia a fost acum dezactivată.

Vezi cum arată această staţie de hidrogen din Norvegia în video-ul de mai jos.